luni, 12 noiembrie 2007

doar pentru tine...


Am vrut sa te tin in brate si sa nu-ti mai dau drumul. Ma gandeam cum ar fi sa stau toate ceasurile treaza, sa-ti mangai pieptul, sa iti sarut gandurile, sa-ti bantui visele...

Am inchis cu lacatelul dorintele-mi prea evidente si am zambit. Si-ai plecat...Dar te iubesc pentru asta. Si pentru asta. Si pentru ca ma iubesti, si cand ma tachinezi, si pentru ca iti zburda sufletul si din cauza mea...Cand vorbesti mult, cand taci, cand ma saruti cu privirea, cand imi mangai sufletul, cand imi starnesti trupul, cand ne contopim, cand ma lasi sau ma cauti in somn, cand vreau sa-ti aduc micul dejun la pat, sau visez la trei perechi de ochisori care sa-ti semene...te iubesc. Mereu, neincetat, impulsiv si tacit, schimbator si mereu la fel...zi de zi, ceas de ceas mai mult, mai adanc, mai profund, complet.

Si momentele-mi de tristete, melancolia subita, lacrimile, zambetul - toate sunt pentru tine. Si toate, chiar momentele de cearta sau durere, toate poarta in ele un gand, o traire sigura:

Sunt atat de fericita!!!

As vrea sa pot striga asta lumii intregi. Dar pentru ce? Ma gandesc ...poate cerul s-ar face mai albastru si ar canta vazduhul, poate iubitii si-ar zambi si-ar spera din nou...poate ti-as putea oferi candva cate imi oferi mie fara sa stii...


Ma gandeam azi la un tatuaj (virtual, de fapt nu sunt adepta) rotund, cu frunzulite marunte, ca un vlastar vesnic tanar, vesnic purtand simbolul daruirii eterne...il port in suflet.

Te iubesc.

sâmbătă, 10 noiembrie 2007

imi pare rau...


Imi pare rau. Stiu ca am gresit. Si mai grav e ca stiam ce nu ar trebui sa fac, dar in momentele alea...

Nu te-ai suparat pe mine, mi-ai spus. Adesea nu te superi si uneori o merit. Nu a fost important,dar...nu acum...

Stii?...uneori as vrea sa nu-ti gresesc niciodata. Sa nu fac greseli, sa judec totul inainte, sa pot sa-mi franez impulsivitatea. Incerc -poate ti-ai dat seama. Pentru ca meriti - asa simt. Si mai sper, daca nu reusesc asta, macar sa compensez cu altele...Poate pe undeva o fac din moment ce...

Imi pare rau. Pe bune - am inteles.

Pana la urma nu mi-ai spus ce sentiment, ce idee asociezi imaginii de mai sus...?

duminică, 4 noiembrie 2007

pofte


Doamna, doamna, cu cat dati dragostea? (Lasati mai ieftin, ca suntem studenti...)
Macar un sarut, o-mbratisare...un pupic? Avem dor la schimb.

Am muncit noptile si am adunat ceva- cred ca ne-ajunge de-o vesnicie. Ce spuneti?

sâmbătă, 3 noiembrie 2007

"Ameteli de ora 12"


Da, domnule, sunt curioasa. Si inca foarte... Si? Vreo problema?

Pai cum ai vrea sa-ti indeplinesc mereu dorintele, cum ai vrea sa stiu cand sa mangai si cand sa astept, cand sa gatesc pui si cand o simpla portie de cartofi prajiti? De unde sa stiu eu ce culoare preferi si cand iti place sa fii lasat singur? In ce carti sa ghicesc momentele de dor, oboseala, tristetea, zambetul ascuns?

Ar trebui macar sa le intuiesc, iar asta presupune sa vreau sa le stiu, deci sa am un interes, sa imi pese...adica sa fiu curioasa (in cazul meu).

Vezi, am ajuns si aici: cum spuneam, domnule, mi-ai starnit curiozitatea (in paranteze fie spuse: cu un dans). Si mai apoi? Si mai apoi a venit restul...in vis, aievea...cum vrei sau am vrut.sau vrem sau...


Ce e asa rau, domnule, sa fiu curioasa?

ganduri de seara


Nu e decat 11...am luat cateva mere de la magazin, niste popcorn, cica sa-mi fac o bucurie...sa uit ca acasa nu ma asteapta nimeni, ca nu e nimeni sa-mi zambeasca la auzul cheii in broasca...


Nu e o seara oarecare - am gasit o cutie de bomboane de ciocolata pe bar...stii ce e funny? Mi-as fi dorit sa fi fost de la el, desi nu avea cum sa vina fara stirea mea...Nu mai. A facut asta deja de prea multe ori...Dar eu as fi vrut...

Nu vreau sa enervez pe nimeni cu dorul meu...asa ca il iau in brate si-l tin strans, numai pentru mine...Incerc sa-l ascund, sa nu se vada,dar mainile nu-l pot cuprinde...Il infasor cu corpul meu tot si nu...nu reusesc...Cateva raze tot mai scapa...si se duc spre tine.Iar...si iar...ca in fiecare seara cand adorm strangand perna in brate, ca in fiecare dimineata in care sarut doar ceasca de cafea, ca de fiecare data cand oftez ca nu esti aici...

Nu vreau sa citesti aceste randuri, nu vreau sa-ti mai spun ca mi-e dor...Il strang tare la piept, ca pe un copil...si te astept...candva vei fi din nou langa mine...